Tradycyjny strój rumuński a kosmogonia Vincza

„Costumul tradițional este un adevărat templu la purtător, o imago mundi care conţine o sumă de simboluri, hierofanii, revelări ale sacrului care îi dau o poveste şi ne dau în acelaşi timp nouă o identitate culturală unică, inimitabilă”.

„Ăsta este adevăratul brand românesc, templul la purtător – costumul popular tradiţional, în care românul ştiut să-şi etaleze de-a lungul vremii valorile, în momentele-cheie ale existenţei sale. Atunci avea şi textele explicative, textele de folclor literar, care rezonau cu desenele, cu hieroglifele de pe costume. Căci pe costum este scris acelaşi lucru – iată o viziune teologică deja! – anume că omul poate accepta lumea nevăzută pornind de la simbolurile din lumea văzută şi astfel să-şi taie un drum înspre Dumnezeu.
Un costum nefalsificat trebuie să conțină o narațiune cosmologică, e o minirecapitulare a cosmosului. Și este mai usor să înțelegi, dacă te ajuți de textul unei colinde, care capătă astfel, alăturată simbolurilor de pe costum, un înțeles aparte: ‚Iată vin colindători/ Printr-înșii și Dumnezeu /Îmbrăcați într-un veșmânt / Lung din cer până-n pământ/ Scris e-n spate, scris e-n piept/ Scris e-n șale, scris în poale/ De-amandoua părțile scris câmpul cu florile/ Iar prejurul poalelor scrisă-i marea tulbure/ Pe-ai săi umerei scriși sunt doi luceferi/ Pe umărul de-a dreapta scrise-s Soarele și Luna/ Pe umărul de-a stanga închipuită-i lumea.”

Prof Ioan Sorin Apan
http://www.mesota.ro/muzeu/sorin_apan/

„Tradycyjny strój to prawdziwa świątynia dla noszącego, imago mundi, która zawiera szereg symboli, hierofanii, objawień sacrum, które nadają mu historię, a jednocześnie dają nam wyjątkową, niepowtarzalną tożsamość kulturową”. „To jest prawdziwa rumuńska marka, świątynia dla noszącego – tradycyjny strój ludowy, w którym Rumun był znany z tego, że z czasem, w kluczowych momentach swojego istnienia, popisywał się swoimi wartościami. Wtedy miał też teksty objaśniające , teksty folkloru literackiego, z którymi rezonowały rysunki, z hieroglifami na kostiumach. Bo to samo jest napisane na kostiumie – to już wizja teologiczna! – mianowicie, że człowiek może zaakceptować świat niewidzialny, zaczynając od symboli widzianego świata iw ten sposób torował sobie drogę do Boga. Nieskażony kostium musi zawierać kosmologiczną narrację, to mini-rekapitulacja kosmosu.

I łatwiej to zrozumieć, jeśli użyje się tekstu kolędy, która wraz z symbolami na stroju nabiera w ten sposób szczególnego znaczenia:

„Nadchodzą kolędnicy / Między sobą i Bogiem / Ubrani w szaty / Długie od nieba do  ziemi/ Na odwrocie jest napisane na klatce Zachmurzone morze jest napisane / Na jego ramionach są napisane dwa znaki Łaczysfery / Na prawym ramieniu napisane Słońce i Księżyc / Na lewym ramieniu świat wyobrażony.”

prof. Ioan Sorin Apan http://www.mesota.ro/muzeu/sorin_apan/